Municipiul Blaj
Blajul a fost nu numai leagănul unor evenimente memorabile din istoria poporului român, ci şi locul care a ţinut nestinsă flacăra luptei pentru emancipare socială şi naţională în conştiinţa poporului român. Arheologic, Blajul se numără printre primele localităţi în care au fost atestate urmele culturii scitice în Transilvania, în anii 1876-1880, cu ocazia construirii liniei ferate Teiuş-Sighişoara, descoperindu-se la Blaj o necropolă scitică. |
Blajul este atestat documentar pentru prima dată, într-o diplomă din anul 1271, prin care regele Ungariei, Ştefan al V-lea, aprobă contractul prin care Teel din Braşov vinde comitelui Chyel din Câlnic terra seu villa Herbordi vajvodae, aşezat între cele două Târnave, acolo unde aceste două râuri se unesc. |
În cursul vremii, Blajul a avut de suferit de pe urma unor expediţii ale turcilor şi mai ales cea din 1659, condusă de vizirul Saidi Ahmed, când au fost măcelăriţi, sub dealurile din jur, numeroşi locuitori ai oraşului. Între anii 1704-1711, Blajul a suferit de pe urma răscoalei curuţilor conduşi de Francisc Rakoczi al II-lea. Anul 1848 a fixat Blajul în centrul evenimentelor revoluţionare, prin cele trei adunări care s-au ţinut aici, în care s-a formulat programul politicii românilor din Transilvania. |
Localitatea îşi are numele de la Blasiu, fiul lui Hebord. În 1346, localitatea este atestată sub numele de Balazsfalva. În 1935, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dona domeniul Blajului lui Blasiu Cserey, pentru meritele câştigate în luptele cu turcii de la Sirmiu şi Nicopole. La insistenţele episcopului Ioan Inocenţiu Micu-Clein (1692-1768), împaratul Austriei, Carol al VI-lea cedă domeniul Blajului în schimbul celor de la Gherla şi Sâmbăta de Jos, Bisericii Unite cu Roma (Greco-Catolică). În luna mai 1737, episcopul veni de la Făgăraş la Blaj, aşezându-se în vechiul castel a lui George Bagdi, care deveni reşedinţa episcopală. Prin aceasta, Ioan Inocenţiu Micu-Clein a fost considerat, pe bună dreptate, adevaratul întemeietor al Blajului românesc.
În dieta transilvană episcopul Inocenţiu Micu a luptat nu numai pentru apărarea bisericii sale, ci şi pentru obţinerea de drepturi pentru românii asupriţi, devenind promotor la luptei politice naţionale a românilor din Transilvania. Un rol deosebit în evoluţia Blajului l-au avut şcolile. Şcoala Ardeleană, mişcare ideologică naţional iluministă, a apărat drepturile neamului românesc cu arma adevărului scos din hrisoavele vechi şi colbuite. Dintre corifeii acestei şcoli amintim pe Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Budai Deleanu. |